,,De-a ascunsul”

    Tu te-ai acuns de mine într-un munte,
    Cǎci ,,de-a ascunsul” noi doi ne jucam
    Ai profitat de mersul tǎu mai iute
    În timp ce-n altǎ parte mǎ uitam.

    Sperai sǎ te gǎsesc într-un moment
    Şi sǎ ne fie veşnic numai bine
    N-a fost aşa, cǎci muntele dement
    S-a prǎbuşit cu totul peste tine.

    Pedeapsa fost-a pentru tine
    Sau poate pentru mine sǎ fi fost,
    Sau pentru noi, sau pentru orişicine?!
    Să judecǎm, nu cred cǎ are rost.

    Tot ce a fost nu are sǎ mai fie,
    Cât eu trǎi-voi pe acest pǎmȃnt.
    De ce mi te-a luat soarta de vie
    Şi a fǎcut din munte-al tǎu mormânt?

    20.01.2018

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *